Centrul de informare turistica al Judetului Botosani

Prezentare Generala

 

 

Judeţul Botoşani, având o suprafaţă de 4.986 km² (2,1% din teritoriul ţării) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldovva.

Teritoriul judeţului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest şi în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei şi dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podişului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variază între 587 m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca Prutului.

Relieful este în cea mai mare parte puţin proeminent, reprezentând văi largi, platforme netede şi pante reduse.

Reţeaua hidrografică a judeţului este pusă în evidenţă de râurile Prut, Siret si Jijia, împreună cu afluenţii lor. Iazurile judeţului, în număr de 148, însumează o suprafaţă de 3.600 ha.

În zona Stânca-Costeşti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări de apa din ţară.

Teritoriul judeţului este supus influenţelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului şi precipitaţiilor specifice climatului continental excesiv. Media anuală a temperaturii este în aceasta zona de 8,6 C iar precipitaţiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.

Transportul în judeţul Botoşani de bunuri si persoane se face pe calea ferată sau pe drumuri publice. Lungimea căilor ferate însumează 159 km (1,4 % din reţeaua naţională) şi deserveşte populaţia prin 21 de staţii. Reţeaua de drumuri publice are o lungime de 1.824 km din care 361 km drumuri naţionale si 1.463 km drumuri judeţene.

Legătura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a graniţei de la Siret si Racovţă, iar cu Republica Moldova legătura se face prin punctul vamal Stânca-Costeşti.

 

Resurse naturale

Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice şi sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie si puritate.

În partea estica a comunei Păltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar depozite de sulf se găsesc în Păltiniş, pe Valea Ursoaia.

Solul judeţului conţine resurse materiale importante pentru construcţii: nisipuri (Stânceşti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Stefăneşti, Hudeşti, Vorona).

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul şi stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia şi rogozul precum şi plante lemnoase ca plopul şi salcia.

Fauna este reprezentata de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea vânatului sportiv.

Din lumea păsărilor vieţuiesc: mierla, sturzul, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul.
Bogat în iazuri şi ape curgătoare, judeţul este o sursa de peşti: biban, crap, mreană, somn, etc...

Educaţie si cultură

Învăţământul are vechi tradiţii pe aceste meleaguri. În 1832 ia fiinţă la Botoşani prima Şcoală Primară Publică de băieţi, ulterior numită Şcoala "Marchian".

Astăzi, învăţământul botoşănean cuprinde un număr de 75.258 elevi care sunt pregătiţi în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi postliceal (în 803 şcoli). Instituţiile superioare de învăţământ particular pregătesc studenţi în domeniile drept şi ştiinţe economice, iar învăţământul superior de scurtă durată (colegiu de stat) pregăteşte specialişti în pedagogie.

Botoşaniul a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti. Viaţa culturală a judeţului este puternic marcată de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botoşani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botoşani 1871 - 1940) şi Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti 1868 - 1916) precum şi de impresionanta galerie de personalităţi creatoare ce sporeşte prestigiul culturii româneşti în multe domenii.

Teatrul a avut la Botoşani o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme Botoşaniul era unicul oraş din cele 3 ţări româneşti în care se vorbea româneşte pe scena. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupă proprie. Astăzi, Teatrul "Mihai Eminescu", înfiinţat în 1914, are o influentă benefică asupra vieţii oricărui botoşănean.

Alături de acesta, Filarmonica de Stat, Teatrul de păpuşi "Vasilache", Orchestra de muzică populară "Rapsozii Botoşaniului" precum şi Galeriile de Artă "Ştefan Luchian" atrag mulţi locuitori ai judeţului.

Viata culturală se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume.

Presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare şi reviste apar după 1860: "Albina", "Viaţa botoşăneana", "Foişorul de Dorohoi". În prezent cele 4 ziare locale, un post privat de televiziune prin cablu precum şi 2 posturi locale de radio îşi aduc aportul la viaţa culturală.

Se poate spune că nu există domeniu mai important al ştiinţelor, artei şi culturii la care fiii Botoşaniului să nu fi contribuit.

Reşedinţa judeţului este municipiul Botoşani. Judeţul are 340 de localităţi din care 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), 5 oraşe (Darabani, Bucecea, Ştefăneşti, Flămânzi si Săveni) şi 77 de comune.